XHOST UPGRADEHOSTING
baner

TOP 10 INTREBARI
1. Unde si-a gasit Cain nevasta?
2. Sunt dinozaurii mentionati in Biblie?
3. Exista intr-adevar Dumnezeu?
4. De ce Dumnezeu nu a folosit procese evolutioniste in timpul creatiei?
5. Potopul lui Noe a fost unul global sau local?
6. Care e cea mai buna 'dovada' pentru creatie?
7. Cum de putem vedea stele indepartate intr-un univers tanar?
8. Cum e cu big bang-ul?
9. Cat de lungi au fost zilele din Geneza1?
10.Cat de precisa e datarea carbon-14?

Evolutie & creatie, stiinta & religie, fapte & prejudecati The Answers Book
de Jonathan Sarfati, Ph.D., F.M

Publicat pt prima data in Refuting Evolution
Capitolul 1


Multe carti evolutioniste, printre care si Teaching about Evolution and the Nature of Science, pun in opozitie opiniile religiei/creatiei cu "faptele dovedite" ale evolutiei/stiintei. Este foarte important ca oricine sa realizeze ca aceasta este o opozitie inselatoare. Creationistii fac apel deseori la faptele dovedite ale stiintei pentru a sustine viziunea lor, iar evolutionistii deseori apeleaza la presupuneri filozofice venite din afara stiintei. Creationistii sunt criticati deseori ca pornesc cu anumite prejudecati, aceeasi critici insa nu par a fi constienti ca si evolutionistii pornesc in mod similar tot cu niste prejudecati, asa cum unii dintre ei au cateodata sinceritatea de a admite. Dezbaterile dintre creatie si evolutie sunt in primul rand niste dispute intre doua moduri diferite de a privi lumea, fiecare tabara avand la baza niste presupozitii incompatibile una cu cealalta.

Acest capitol arunca o privire critica definitiilor stiintei, cat si la rolurile pe care prejudecatile(biases) si presupozitiile(assumptions) le joaca in interpretarile pe care oamenii de stiinta le fac.

Biasul/prejudecatile liderilor evolutionisti

Este o greseala de rationament sa crezi ca faptele "vorbesc de la sine"- de fapt acestea sunt intotdeauna interpretate prin prisma unei anumite structuri/sistem de judecata&referinta (framework). Framework-ul din spatele interpretarilor evolutionistilor este naturalismul—adica se presupune ca lucrurile s-au facut singure , ca nici o interventie divina nu a avut loc, si ca Dumnezeu nu a descoperit oamenilor cunostinte despre ceea ce s-a intamplat in trecut.

Evolutia este o deductie bazata pe aceste presupuneri, si in esenta ei evolutia e ideea conform careia lucrurile s-au facut de unele singure. Aceasta include unele dintre urmatoarele idei nedovedite: nimicul a dat nastere la ceva odata cu un presupus ‘big bang,’ materia non-vie a dat nastere vietii, organismele unicelulare au dat nastere celor multicelulare, nevertebratele au dat nastere vertebratelor, niste creaturi asemanatoare maimutelor au dat nastere oamenilor, materia non-inteligenta si amorala a dat nastere inteligentei si moralitatii, dorintele omului au dat nastere religiilor, etc.

Profesorul D.M.S. Watson, unul dintre liderii biologiei si scriitorilor stiintifici din vremea sa, a demonstrat prejudecatile/biasul ateist din spatele gandirii evolutioniste atunci cand a scris:

Evolutia este o teorie universal acceptata nu pentru ca aceasta poate fi demonstrata ca fiind adevarata prin dovezi coerente logic, ci pentru ca singura alternativa la aceasta, creatia speciala, este clar incredibila.1

Asa ca nu este vorba despre creationisti prejudecati religios versus evolutionisti obiectivi dpdv stiitific; ci mai degraba, e vorba despre prejudecatile religiei crestine versus prejudecatile religiei umanismului secular care dau nastere la interpretari diferite ale acelorasi date stiintifice. Asa cum scriitorul stiintific anti-creationist Boyce Rensberger admite:

In acest moment, este necesar sa descoperim niste informatii din interior privind felul in care oamenii de stiinta lucreaza, adica ceva ce cartile si manualele de obicei nu va spun. De fapt oamenii de stiinta nu sunt chiar atat de obiectivi si nepasionali in munca lor precum ar vrea ei sa va faca sa credeti. In primul rand, majoritatea oamenilor de stiinta isi iau ideile despre cum functioneaza lumea nu prin niste procese logice riguroase, ci prin intuitii si munca de ghicire. Ca indivizi, acestia deseori ajung sa creada ceva drept adevarat cu mult inainte ca ei sa asambleze dovezile grele, care ar putea convinge pe altcineva ca asa este. Motivat de credinta in propriile idei si de dorinta de a fi acceptat de cei implicati inacelasi domeniu, omul de stiinta munceste ani la rand in laboratoare stiind in inima lui ca teoria lui e corecta, concepand experimente peste experimente ale caror rezultate el spera ca ii vor sustine punctul de vedere.2

Nu este deci o problema de cine este biased/condus de prejudecati, ci mai degraba despre care bias/prejudecata este cel mai corect sa fii biased/prejudeci! De fapt, Teaching about Evolution admite in dialogurile de la paginile 22-25 ca stiinta nu se rezuma numai la fapte, si ca are un caracter deschis, nu dogmatic. Dar, din nefericire, restul cartii este dogmatica cu privire la faptul ca evolutia este un fapt demonstrat!

Profesorul Richard Lewontin, un genetician (si un marxist autoproclamat), este un campion renumit al neo-darwinismului, si cu siguranta unul dintre liderii mondiali in promovarea biologiei evolutioniste. Recent, acesta a scris acest comentariu foarte edificator (caracterele cu italice erau si in original). Acesta ne ilustreaza implicit biasul/prejudecata filozofica impotriva creatiei din Geneza, indiferent daca aceasta este sustinuta sau nu de fapte:

Ramanem de partea stiintei in ciuda absurditatii evidente a unora dintre constructiile acesteia, in ciuda esecului ei de a implini multe dintre promisunile ei extravagante de sanatate si viata, in ciuda tolerantei comunitatii stiintifice pentru anumite povesti nedovedite (just-so stories), pentru ca avem un angajament anterior, un angajament catre materialism. Nu pentru ca metodele si institutiile de stiinta ne constrang cumva sa acceptam o expicatie materialistica a acestei lumi fenomenale, ci din contra, pentru ca suntem fortati de aderenta noastra a priori catre cauzele materialiste sa creem un dispozitiv de investigatie si un set de concepte care sa produca explicatii strict materiale, indiferent de cat de contra-intuitive ar fi acestea, indiferent de cat de mistificatoare pentru cei neinitiati. Ba mai mult, materialismul este un absolut, pentru ca nu putem permite un picior Divin in pragul usii noastre.3

Multi evolutionisti ataca creationistii nu pe baza si din cauza faptelor, ci pentru ca creationistii refuza sa joace dupa regulile actuale ale jocului care exclud o creatie supranaturala a priori.4 Faptul ca acesta este intr-adevar un ‘joc’ a fost confirmat de catre biologul Richard Dickerson:

Stiinta este fundamental un joc. Este un joc cu o regula protectionista si definitorie:

Regula #1: Haide'ti sa vedem cat de departe si in ce masura putem explica comportamentul universului fizic si material prin termenii si in limita unor cauze pur fizice si materiale, fara a invoca supranaturalul.5

In practica, ‘jocul’ este extins la incercarea de a explica nu numai comportamentul, ci si originea fiecarui lucru fara a implica supranaturalul.

De fapt, evolutionistii sunt deseori inconsistenti cu propriile lor reguli impotriva invocarii unui designer inteligent. De exemplu, cand un arheologii gasesc un varf de sageata, pot spune ca acesta trebuie sa fi fost designed/proiectat de cineva, chiar daca ei nu-l pot vedea niciodata pe designerul sagetii. Si toata baza programului SETI este faptul ca un semnal din spatiul cosmic care poarta o informatie specifica trebuie sa aibe o sursa inteligenta. In schimb, biasul/prejudecatile materialiste ale multor oameni de stiinta ii fac sa respinga drept sursa o cauza inteligenta in cazul informatiei enciclopedice stocate in ADNul fiecarei celule vii.

Nu este ceva accidental faptul ca liderii gandirii evolutioniste au fost si sunt opozanti inflacarati ai notiunii crestine de Dumnezeu asa cum este relevat in Biblie.6 Stephen Jay Gould si altii au aratat ca scopul lui Darwin a fost sa distruga ideea de creator/designer divin.7 Richard Dawkins aplauda evolutia pentru ca el crede ca inainte de Darwin era imposibil sa fii un ateu implinit intelectual, asa cum se declara el.8

Multi atei au aratat ca sunt asa in special datorita evolutiei. De exemplu, sociobiologul si entimologul evolutionist E.O. Wilson (care are un articol in Teaching about Evolution la pagina 15) a spus:

La fel ca multi oameni din Alabama, am fost un crestin nascut din nou. Cand aveam 15 ani, am intrat in Southern Baptist Church cu o mare fervoare si interes pentru religia fundamentalista; Am parasit-o la 17 ani cand am ajuns la University of Alabama si am auzit despre teoria evolutiei.9

Multi oameni nu realizeaza ca predarea evolutiei propaga o religie anti-biblica. Primele doua principii ale Humanist Manifesto II (manifestul umanist II) (1973), semnat de multi evolutionisti proeminenti, sunt urmatoarele:

  1. Umanistii religiosi considera universul ca fiind existent-de-la-sine si nu creat.
  2. Umanismul crede ca Omul este o parte a naturii si ca acesta s-a ridicat ca rezultat al unui proces continuu(evolutie).

Aceste lucruri sunt exact ceea ce evolutia ne invata. Multi lideri umanisti sunt foarte deschisi in ceea ce priveste folosirea scolilor publice pentru in scopul raspandirii credintei lor. Acest lucru i-ar surprinde pe unii dintre parinti care cred ca scolile se presupun a fi libere de indoctrinare religioasa, in schimb acest citat clarifica lucrurile:

Sunt convins ca batalia pentru viitorul omenirii trebuie purtata si castigata in clasele scolilor publice de catre profesorii care percep in mod corect rolul lor de prozeliti ai unei noi credinte: a unei religii a umanitatii care recunoaste si respecta scanteia a ceea ce teologii numesc divinitate in fiecare fiinta umana. Acesti profesori trebuie sa imbratiseze aceesi dedicatie asidua ca a predicatorilor fundamentalisti, pentru ca ei vor fi niste preoti de alta natura, care folosesc clasele scolilor in loc de altar ca sa induca valori umaniste in orice subiect pe care acestia il predau, indiferent de nivelul educational—fie gradinita sau universitate majora. Sala de scoala trebuie sa fie si va deveni o arena de conflict intre vechi si nou— adica intre cadavrul putrefact al Crestinatatii, impreuna cu toate relele si mizeriile adiacente, pe de o parte, si noua credinta a umanismului... .

Fara indoiala va fi o batalie lunga, dureroasa, arzatoare, presarata cu multe lacrimi si tristete, dar pana la urma umanismul va iesi triumfator. Si trebuie sa iasa asa daca familia umanitatii vrea sa supravietuiasca.10

Teaching about Evolution, in timp ce se proclama ca fiind o carte despre stiinta si neutra fata de religie, are la randul sau niste afirmatii de natura religioasa. De exemplu la pagina 6:

Sa accepti probabilitatea de schimbare si sa privesti sansa/intamplarea ca un fiind un agent al oportunitatii si nu ca fiind o amenintare, este un mesaj subtil si o provocare in lectia evolutiei.

Totusi, asa cum chiar ea admite ca evolutia este ‘imprevizibila si naturala,’ si ca nu are nici ‘o directie specifica sau scop’ (pag. 127), acest mesaj este incoerent.

Autorii Teaching about Evolution ar putea realiza ca ateismul declarat al majoritatii liderilor evolutionisti ar fi respingator pentru majoritatea parintilor americani, daca acestia ar sti. Recent, filozoful agnostic anti-creationist Ruse a recunoscut, ‘Evolutia ca teorie stiintifica face un angajament catre un anumit fel de naturalism’ dar si ca ‘acesta nu ar fi un lucru indicat sa se recunoasca intr-o curte judecatoreasca.’11 Teaching about Evolution incearca sa 'dea o fata umana' evolutiei prin proclamarea ca aceasta e compatibila cu multe religii. Aceasta chiar recruteaza multi lideri religiosi pentru suport. Unul dintre ‘dialogurile’ din carte portretizeaza un profesor care are foarte mult succes in inlaturarea opozitiei prin cererea ca studentii sa isi intrebe mai intai pastorii, si sa vina dupa aceea cu ‘Hey... evolutia e ok!’ Desi dilogurile sunt fictionale, situatia este foarte reala.

Ar surprinde pe foarte multi oameni sa realizeze sa multi lideri religiosi nu cred ce scrie in propria lor carte, Biblia. Aceasta explica simplu ca Dumnezeu a creat recent totul in sase zile normale consecutive, a facut vietatile sa se reproduca ‘fiecare dupa soiul lor,’ si ca moartea si suferintele sunt rezultatul pacatului lui Adam. Acestea sunt cateva dintre motivele pentru care multi crestini considera evolutia ca fiind incompatibila cu crestinismul. La pagina 58, Teaching about Evolution sublinieaza ca multi oameni religiosi cred ca ‘Dumnezeu a folosit evolutia’ (evolutia teistica). Dar evolutia teistica afirma ca Dumnezeu a folosit lupta pentru supravietuire si moartea, ‘ultimul inamic’ (1 Cor. 15:26) ca unelte pentru obtinerea unei creatii ‘foarte bune’ (Gen. 1:31).12 Creationistii biblici gasesc acest lucru ca fals.

Singurul mod prin care poti declara ca evolutia si ‘religia’ sunt compatibile este sa consideri ‘religia’ ca ceva care nu are nici legatura cu lumea reala, si ca fiind doar ceva subiectiv. Un dumnezeu care a ‘creat’ cu ajutorul evolutiei, nu e din punct de vedere practic cu nimic mai deosebit decat oricare alt dumnezeu.

Poate ca Teaching about Evolution lasa si garda jos in unele locuri. De exemplu, la pagina 11 se refera la ‘explicatia provenita din Geneza… ca Dumnezeu a creat totul in forma prezenta dealungul a sase zile,’ adica ca Geneza intr-adevar descrie o creatie de sase zile a soiurilor primare de animale, care contrazice evolutia. Prin urmare, Teaching about Evolution pretinde intr-adevar ca evolutia e in conflict cu Geneza, si prin urmare cu crestinatatea biblica, chiar daca evolutionistii de obicei neaga ca ei ataca ‘religia.’ Teaching about Evolution deseori ridica 'oameni de paie' prin care interpreteaza/prezinta gresit ceea ce creationistii cred cu adevarat. Creationistii nu afirma ca totul a fost creat in exact aceeasi forma ca creaturile de astazi. Creationistii cred in variatia in cadrul aceluiasi soi/fel, care este ceva total diferit de variatia crescatoare dpdv informational necesara evolutiei de la-particula-la-om. Acestea sunt discutate mai amanuntit in capitolul urmator.

Mult mai indrazneata, Teaching about Evolution recomanda multe carti care sunt in mod vadit foarte atee, ca cele ale lui Richard Dawkins (p. 131).13 La pagina 129 scrie ca: ‘Afirmatiile despre creatie … nu ar trebuie sa fie considerate ca alternative rezonabile la explicatiile stiintifice privind originea si evolutia vietii.’ Din moment ce orice lucru care nu e rezonabil e irezonabil, Teaching about Evolution afirma de fapt ca cei care cred in creatie sunt intr-adevar irezonabili si irationali. Aceasta atitudine nu nici pe departe neutra dpdv religios, dar este considerata de multi oameni religiosi drept un atac.

Un sondaj recent publicat in cunoscutul jurnal stiintific Nature a aratat ca National Academy of Sciences, producatorii cartii Teaching about Evolution, au prejudecati/biasuri serioase impotriva lui Dumnezeu, si ca nu sunt nicidecum obiectivi/unbiased.14 Intr-un sondaj al celor 517 membri NAS din stiintele biologiei si fizicii, doar putin peste jumatate dintre acestia au acceptat sa participe la sondaj: 72.2% dintre ei erau atei convinsi, 20.8% agnostici, si numai 7.0% credeau intr-un Dumnezeu personal. Credinta in Dumnezeu si in imortalitate a fost cea mai scazuta intre biologi. Este destul de probabil ca cei care nu au vrut sa participe la sondaj sa fie tot necredinciosi, asa ca studiul probabil subestimeaza nivelul credintei anti-Dumnezeu din NAS. Procentajul de necredinta din NAS este cu mult mai ridicat decat procentajul din totalul oamenilor de stiinta americani, sau decat cel referitor la totalul populatiei SUA.

Comentand asa zisa neutralitate religioasa a Teaching about Evolution, cei care au efectuat sondajul au declarat:

Presedintele NAS Bruce Alberts: ‘Sunt foarte multi membri marcanti ai acestei academii care sunt oameni foarte religiosi, oameni care cred in evolutie, multi dintre ei biologi.’ Sondajul nostru sugereaza contrariul.15

Bazele stiintei moderne

Multi istorici, de diferite convingeri religioase inclusiv atei, au aratat ca stiinta moderna a inceput sa infloreasca numai in Europa crestina. De exemplu, Dr Stanley Jaki a documentat cum metoda stiintifica a fost un copil mort din nastere peste tot, inafara culturii iudeo-crestine a Europei.16 Acesti istorici au aratat ca baza stiintelor moderne depind de presupozitia ca universul a fost facut de un Creator rational. Un univers ordonat este ceva care capata sens doar daca acesta a fost facut de un Creator ordonat. Dar daca nu ar exista un creator, sau daca Zeus si gasca lui erau responsabili pt asta, de ce ar mai exista ordine? Asa ca nu numai ca o credinta crestina puternica nu este un obstacol in calea stiintei, ci chiar asemenea credinta a fost insasi fundatia stiintei. De aceea este incorect dpdv logic sa afirmi, cum o fac multi evolutionisti, ca credinta in miracole inseamna automat ca practicarea stiintei in laborator ar deveni imposibila. Loren Eiseley a afirmat:

Filozofia stiintei experimentale… si-a inceput descoperirile si s-a folosit de metodele ei prin credinta, nu prin cunostinte, ca avea de-aface cu un univers rational controlat de un creator care nu actiona conform unor capricii si care nici nu interfera cu fortele pe care El le pusese sa opereze… . Este cu siguranta unul dintre paradoxurile curioase ale istoriei faptul ca stiinta, care profesional nu se ocupa cu studiul credintei, isi datoreaza originile unui act de credinta in faptul ca universul poate fi interpretat rational, si ca stiinta si astazi este sustinuta de acea presupozitie.17

Prin urmare evolutionistii, inclusiv Eiseley, au abandonat singura justificare rationala pentru stiinta. In schimb crestinii pot inca sa pretinda ca au o asemenea justificare.

De aceea nu trebuie sa fie surprinzator, desi asa este pentru multi oameni, ca majoritatea branselor stiintelor moderne au fost fondate de catre cei care credeau in creatie. Lista acestor oameni de stiinta este impresionanta.18 Iata o mostra:

Fizica—Newton, Faraday, Maxwell, Kelvin
Chimie—Boyle, Dalton, Ramsay
Biologie—Ray, Linnaeus, Mendel, Pasteur, Virchow, Agassiz
Geologie—Steno, Woodward, Brewster, Buckland, Cuvier
Astronomie—Copernicus, Galileo, Kepler, Herschel, Maunder
Matematica—Pascal, Leibnitz, Euler

Chiar si astazi, multi oameni de stiinta resping evolutia de-la-particule-la-oameni (i.e., totul s-a facut singur). Oamenii de stiinta din stafful Answers in Genesis (Australia) au publicat multe lucrari stiintifice in domeniul lor de expertiza. Dr Russell Humphreys, un fizician nuclear care a lucrat cu Sandia National Laboratories din Albuquerque, New Mexico, a avut peste 20 de articole publicate in jurnalele de fizica, iar teoria catastrofismului placilor tectonice a lui Dr John Baumgardner a fost reportata in revista Nature. Dr Edward Boudreaux de la University of New Orleans a publicat 26 articole si 4 carti de chimia fizicii. Dr Maciej Giertych, conducatorul Departmentului de Genetica de la Institute of Dendrology al Academiei Poloneze a Stiintelor, a publicat 90 de documente in jurnalele stiintifice. Dr Raymond Damadian a inventat si dezvoltat avansul imaginilor rezonantei magnetice (MRI).19 Dr Raymond Jones a fost descris ca unul dintre oamenii de stiinta de top ai Australiei, pentru descoperirile privind legumele Leucaena si simbioza bacteriala cu animalele ierbivore, care inseamna milioane de dolari pe an pentru Australia.20 Dr Brian Stone a castigat un numar record de premii de excelenta in predarea ingineriei in universitatile Australiene.21 Un oponent evolutionist a recunoscut urmatoarele cu privire la liderul biochimist creationist si debater, Dr Duane Gish:

Duane Gish are credentiale stiintifice foarte puternice. Ca biochimist, acesta a sintetizat peptide, compusi intermediari intre aminoacizi si proteine. A fost co-autor al unui numar impresionant de publicatii in chimia peptidelor.22

O lista cu foarte multi oameni de stiinta creationisti(contemporani) competenti poate fi gasita pe site'ul Answers in Genesis.23 Asa ca adesea repetata afirmatie ca nici un om de stiinta veritabil nu ar respinge evolutia e pur si simplu lipsita de fundatie. Teaching about Evolution afirma in sectiunea de Intrebari si Raspunsuri de la pagina 56:

Intrebare: E adevarat ca multi oameni de stiinta resping evolutia?

Raspuns: Nu. Consensul stiintific din jurul evolutiei este complesitor… .

Este regretabil ca Teaching about Evolution nici macar nu raspunde propriei intrebari. Raspunsul adecvat la intrebare ar trebui sa fie ‘Da,’ chiar daca oamenii de stiinta care resping evolutia sunt in minoritate. Explicatia pentru raspunsul dat de ei ar fi fost potrivita daca intrebarea era: ‘Este adevarat ca nu exista un consensstiintific in ceea ce priveste evolutia?’ Totusi adevarul nu se decide prin votul majoritatii!

C.S. Lewis a subliniat de asemenea ca chiar si abilitatea noastra de a rationaliza ar fi sub semnul intrebarii daca evolutia ateista ar fi adevarata:

Daca sistemul solar a aparut cu ajutorul unor coliziuni accidentale, apoi aparitia vietii organice pe aceasta planeta a fost tot un accident, de-asemnea si toata evolutia omului a fost tot un accident. Daca ar fi asa, atunci toate procesele nostre de gandire sunt tot niste accidente, niste produse reziduale accidentale ale miscarilor atomilor. Si acest lucru este valabil pentru toti materialistii si toti astronomii la fel ca si pentru oricine altcineva. Dar daca gandurile acestora, i.e., cu privire la materialism si astronomie sunt tot niste produse reziduale accidentale, de ce le-am crede ca fiind adevarate? Nu vad nici un motiv pentru a crede ca un accident ar fi capabil sa dea o descriere corecta a tuturor celorlalte accidente.24

Limitele stiintei

Stiinta are limitele ei. Stiinta normala (operationala) se ocupa numai cu procese observabile si repetabile din prezent. Aceasta a avut intr-adevar foarte mult succes in intelegerea lumii, si a condus la multe imbunatatiri ale calitatii vietii. In contrast, evolutia este o speculatie cu privire la un trecut neobservabil si nerepetabil. Deci comparatia din Teaching about Evolution cu privire la necredinta in evolutie cu necredinta in gravitatie sau heliocentrism este foarte inselatoare. Este iarasi foarte gresit sa sa pretinzi ca negarea evolutiei e echivalent cu respingerea tipului de stiinta care a dus oamenii pe luna, desi multi evolutionisti fac asemenea afirmatii. (De fapt omul care a fost in patele misiunii lunare Apollo a fost omul de stiinta creationist, specialist in rachete, Wernher von Braun.25)

In judecarea trecutului, ‘stiinta originilor’ ne poate ajuta sa facem niste presupuneri educate cu privire la origini. Aceasta foloseste principiul cauzalitatii (orice lucru care are un inceput are o cauza 26) si analogia (e.g., observam azi ca o inteligenta este necesara pentru generarea informatiilor codate complexe, si putem astfel sa presupunem rezonabil ca acelasi lucru s-a intamplat si in trecut). Dar simgurul mod in care putem fi absolut siguri este daca avem martori oculari de incredere. Evolutionistii pretind ca nu exista un asemenea martor, asa ca ideile lor sunt derivate din presupunerile lor privind trecutul. In schimb creationistii biblici cred ca Geneza este inregistrarea unui martor ocular cu privire la originea universului si a organismelor vii. Acestia cred ca exista dovezi bune care sustin aceasta pozitie, asa ca ei resping afirmatia cum ca credinta lor este una oarba.27

Creationistii nu pretind ca orice fel de cunostinta, inclusiv stiinta, poate fi abordata fara presupozitii (i.e., credinte religioase/filosofice anterioare). Creationistii afirma ca creatia nu poate fi separata de Biblie in acelasi fel in care evolutia nu poate fi separata de punctul ei de plecare naturalist, care respinge a priori creatia divina.

Referinte si note

  1. D.M.S. Watson, Adaptation, Nature 124:233, 1929.
  2. Boyce Rensberger, How the World Works (NY: William Morrow 1986), p. 17–18.
  3. Richard Lewontin, Billions and Billions of Demons, The New York Review, 9 January 1997, p. 31.
  4. C. Wieland, The Rules of the Game, Creation Ex Nihilo 11(1):47–50, December 1988–February 1989.
  5. R.E. Dickerson, J. Molecular Evolution 34:277, 1992; Perspectives on Science and the Christian Faith 44:137–138, 1992.
  6. D. Batten, A Who’s Who of evolutionists, Creation Ex Nihilo 20(1):32, December 1997–February 1998; How Religiously Neutral Are the Anti-Creationist Organisations? cited 18 February 1999.
  7. C. Wieland, Darwin’s Real Message: Have You Missed It? Creation Ex Nihilo 14(4):16–19, September–November 1992.
  8. R. Dawkins, The Blind Watchmaker: Why the Evidence of Evolution Reveals a Universe without Design, (NY: W.W. Norton, 1986), p. 6.
  9. E.O. Wilson, The Humanist, September/October 1982, p. 40.
  10. J. Dunphy, A Religion for a New Age, The Humanist, Jan.–Feb. 1983, 23, 26 (emphases added), cited by Wendell R. Bird, Origin of the Species Revisited, vol. 2, p. 257.
  11. Symposium titled The New Anti-Evolutionism (during the 1993 annual meeting of the American Association for the Advancement of Science). See C. Wieland, The Religious Nature of Evolution, CEN Technical Journal 8(1):3–4.
  12. W. Gitt, Did God Use Evolution? (Bielefeld, Germany: CLV, 1993); D.H. Lane, A Critique of Theistic Evolution, Bibliotheca Sacra 151:11–31, January–March 1994, Part 1; 151:155–174, April–June 1994, Part 2.
  13. For refutations of Dawkins’ books, see: G.H. Duggan, Review of The Blind Watchmaker, Apologia 6(1):121–122, 1997; K.T. Gallagher, Dawkins in Biomorph Land, International Philosophical Quarterly 32(4):501–513, December 1992; R.G. Bohlin, Up the River Without a Paddle, Review of River Out of Eden: A Darwinian View of Life, Creation Ex Nihilo Technical Journal 10(3):322–327, 1996; J.D. Sarfati, Review of Climbing Mt Improbable, Creation Ex Nihilo Technical Journal 12(1):29–34, 1998; W. Gitt, Weasel Words, Creation Ex Nihilo 20(4):20–21, September–November 1998.
  14. E.J. Larson and L. Witham, Leading Scientists Still Reject God, Nature 394(6691):313, 23 July 1998. The sole criterion for being classified as a ‘leading’ or ‘greater’ scientist was membership of the NAS.
  15. Ibid., emphasis added.
  16. S. Jaki, Science and Creation (Edinburgh and London: Scottish Academic Press, 1974).
  17. L. Eiseley: Darwin’s Century: Evolution and the Men who Discovered It (Anchor, NY: Doubleday, 1961).
  18. A. Lamont, 21 Great Scientists Who Believed the Bible (Australia: Creation Science Foundation, 1995), p. 120–131; H.M. Morris, Men of Science Men of God (Green Forest, AR: Master Books, 1982).
  19. J. Mattson and Merrill Simon, The Pioneers of NMR in Magnetic Resonance in Medicine: The Story of MRI (Jericho, NY: Bar-Ilan University Press, 1996), chapter 8. See also the interview with Dr Damadian in Creation Ex Nihilo, 16(3):35–37, June–August 1994.
  20. Standing Firm [Interview of Raymond Jones with Don Batten and Carl Wieland], Creation Ex Nihilo 21(1):20–22, December 1998–February 1999.
  21. Prize-winning Professor Rejects Evolution: Brian Stone Speaks to Don Batten and Carl Wieland, Creation Ex Nihilo 20(4):52–53, September–November 1998.
  22. Sidney W. Fox, The Emergence of Life: Darwinian Evolution from the Inside (NY: Basic Books, 1988), p. 46. Fox is a leading chemical evolutionist who believes life evolved from ‘proteinoid microspheres.’
  23. Cited 18 February 1999.
  24. C.S. Lewis, God in the Dock (Grand Rapids, MI: Wm. B. Eerdmans Publishing Co., 1970), p. 52–53.
  25. Ann Lamont, 21 Great Scientists who Believed the Bible (Australia: Creation Science Foundation, 1995), p. 242–251.
  26. J.D. Sarfati, If God Created the Universe, Then Who Created God? CEN Technical Journal 12(1)20–22, 1998.
  27. Some supporting information can be found in the following works, among others: H.M. Morris with H.M. Morris III, Many Infallible Proofs (Green Forest, AR: Master Books, 1996); G.L. Archer, Encyclopedia of Bible Difficulties (Grand Rapids, MI: Zondervan, 1982); G.H. Clark, God’s Hammer: The Bible and Its Critics (Jefferson, MD: The Trinity Foundation, 2nd ed. 1987); P. Enns, The Moody Handbook of Theology (Chicago, IL: Moody Press, 1989), chapter 18; N.L. Geisler and R.M. Brooks, When Skeptics Ask (Wheaton, IL: Victor Books, 1990); N.L. Geisler and T. R. Howe, When Critics Ask (Wheaton, IL: Victor Books, 1992); N.L. Geisler and William E. Nix, A General Introduction to the Bible (Chicago, IL: Moody, 1986); H. Lindsell, The Battle for the Bible (Grand Rapids, MI: Zondervan, 1976); J. McDowell, More Evidence That Demands a Verdict (San Bernardino, CA: Here’s Life Publishers, revised ed. 1981); John W. Wenham, Christ and the Bible (Guildford, Surrey, UK: Eagle, 3rd ed. 1993).