Creation Archive > Volume 26 Issue 3 > SETI- venind din raceala spatiului

SETI— venind din raceala spatiului
Fanteziile alimenteaza fonduri

de Gary Bates

Ultimele stiri privind SETI au promovat inca o data conceptul de viata extraterestra in prim planul constiintei publicului larg.

SETI (Centrul pentru Cautarea Inteligentei Extraterestre) scaneaza cerul de foarte multi ani, folosinduse de radio telescoape, intr-un efort sustinut de a detecta semnale radio venind din spatiu. Speranta lor e sa descopere un mesaj pe care ei sa il califice ca provenind de la o sursa inteligenta.

Cu multi ani in urma, nu cu mult dupa zilele ametitoare ale ‘cursei spatiale’, SETI a devenit ‘centrul atentiei’ si a primit de la guvernul american fonduri substantiale pentru a cerceta stelele. Cand a devenit destul de clar ca ET nu ne prea cauta la telefon si ca proiectul nu producea nici un rezultat, congresul american a redus dramatic fondurile. Dr Frank Drake este fostul presedinte al SETI, pe care multi il considera drept parintele fondator. Acesta a afirmat, in termeni destul de directi, ca pentru majoritatea deceniului trecut :

‘SETI a fost un cuvant de patru litere pentru NASA. … nu a fost rostit in discursuri, sau pomenit in documente.’ ¹

Totusi recent, SETI a primit o crestere a fondurilor dintr-o sursa neasteptata—fostul lui critic, NASA.

Cand a fost intrebata de motivele unei schimbari asa de radicale a politicii sale, NASA spune ca nimic nu s-a schimbat in abordarea lor privind explorarea spatiului. Dar realitatea e ca... s-a schimbat.

NASA obisnuia sa se implice in proiecte care alimentau imaginatia publicului (si deci sa isi mai slabeasca gura la punga), ca de exemplu misiunile lunare Apollo. Dar cum interesul scadea, cuplat cu dezastrul navetei spatiale Challenger, NASA nu si-a mai recapatat niciodata stralucirea din zilele ‘cursei spatiale’. Ulterior s-a straduit sa-si gaseasca identitatea si scopul, si chiar directia pentru a-si justifica astfel existenta foarte costisitoare. Totusi, in ultimii ani NASA a lansat programul ‘Origins’, al carui scop este sa ‘exploreze universul in cautarea vietii’.² Pagina lor de web proclama ca scopul sau este de a determina ‘De unde venim?’ si daca ‘Suntem singuri in univers ?’² Intr-un discurs celebru Dan Goldin, administratorul sef al NASA la vremea respectiva, a enumerat cateva din telurile explorarii lor spatiale:

Filmul bazat pe nuvela lui H.G. Wells’ War of the Worlds a fost un succes imens—la fel ca si predecesorul lui program radio, prezentat de Orson Wells in 1938, care a provocat panica la nivel national. Cultura science fiction populara, inspirata ea insasi de evolutie, a ajutat avansului notiunii evolutioniste a vietii pe alte planete. Astazi credinta in evolutie alimenteaza programul SETI, alaturi de eforturile sustinute de multe milioane de dolari pentru a se gasi viata pe Marte sau in alte locuri din spatiu.

‘Al patrulea scop este cautarea planete asemanatoare Pamantului care ar putea fi locuibile… .’³

E usor de observat schimbarea din directia NASA. In 1996 chiar s-a declarat ca s-au descoperit urme de viata de pe Marte intr-o mica bucata de roca, care a fost dezgropata din ghetarii Antarticei cu multi ani in urma (aceasta ipoteza a fost serios demolata de multi oameni de stiinta).⁴

In 2003 au fost lansate pe Marte doua vehicule robotizate, denumite Spirit si Opportunity, care au incercat sa gaseasca apa, si care au sperat ei, ca vor dovedi ca a existat odata viata pe planeta rosie.⁵

NASA a invatat cum sa isi faca publicitate foarte bine. Exista o tendinta crescatoare a fascinatiei publicului privind ideea ‘vietii in spatiu’. Aceasta e alimentata de cel mai popular gen de divertisment actual—science fictionul—care aproape fara exceptie contine subiecte extraterestre! Lamar Smith, un membru al Camerei Reprezentatilor din SUA, era de asemenea de parere ca SETI era mai populara decat i se dadea credit, cand a afirmat ca:

‘Fondurile ar trebui sa corespunda cu interesul publicului … si eu nu cred ca se intampla asa.’¹

In perioadele ei de seceta financiara pe care le-a indurat, SETI s-a bazat pe sponsorizari particulare pentru asi desfasura activitatea. Binefacatori de rang inalt au fost printre altii si David Packard, William Hewlett si Dr Barney Oliver de la Hewlett-Packard; Gordon Moore, co-fondator al Intel; Paul G. Allen, co-fondator al Microsoft; Arthur C. Clarke, autor science fiction; si Steven Spielberg, faimosul mogul al Hollywoodului. In plus, milioane de cetateni din toata lumea sunt incurajati sa ‘exploreze spatiul’ cu ajutorul proiectului SETI@Home. Aceasta consta in participarea celor care folosesc computerele acasa intr-un imens proiect de calcul, care sa ajute la analizarea datelor stranse de telescopul radio Arecibo.

Asemenea sustinatori de marca impreuna cu cultura populara, au ajutat SETI sa isi consolideze foarte tare imaginea. Realizand imensa popularitate de care se bucura ideea descoperirii de viata in spatiu, se pare ca NASA vrea si ea o bucatica din placinta.

ET ET, unde esti?

In 1960, Frank Drake a demarat Project OZMA (numit asa dupa printesa Ozma din Vrajitorul din Oz), find prima cautare organizata de semnale radio inteligente din spatiu. Acesta a dezvoltat de asemenea un sistem de mesaje codate binar, pornind de la ideea ca o poza poate fi obtinuta dintr-o decriptare corespunzatoare a codurilor.

Drake a conceput primul mesaj interstelar trimis vreodata de pe planeta noastra prin intermediul undelor radio, pentru beneficiul oricarei civilizatii extraterestre. Acest mesaj e cunoscut ca Arecibo Message of November 1974. ‘Mesajele’ lui au fost de asemenea incorporate pe placile inregistrate din misiunile Pioneer 10 si 11, care au fost puse la bordul navei spatiale,⁶in caz ca acestea ar fi cumva interceptate de o asemenea civilizatie.

In 1995, ca rezultat al finantarilor private, a fost lansat Project Phoenix . Pagina web a SETI spune:

‘Numele deriva de la pasarea egipteana mitologica care s-a ridicat din propria cenusa—in cazul SETI, din cenusa lipsei de fonduri guvernamentale.’⁷

Phoenix este o cautare precisa si nu o privire generala asupra spatiului. Reteaua de radiotelescoape a SETI poate scana 28 de milioade de frecvente radio pe secunda, si e estimat ca e de 100 de milioane de milioane de ori mai eficienta ca Project OZMA. Alaturi de eforturile SETI, mai exista peste 60 de alte proiecte in desfasurare in urmatorii 40 de ani. Cu toate aceste eforturi ametitoare, ce au gasit pana acum? Raspunsul este nimic—nici macar un singur mesaj extraterestru.

Ce conduce SETI sa mearga mai departe?

Cineva ar fi indreptatit sa intrebe ‘Cum se face ca atat de multi oameni sunt dispusi sa cheltuie atat de mult pentru ceva atat de putin?’ Raspunsul e desigur simplu — credinta in evolutie !

O pagina de informare a SETI intreaba: din moment ce evolutia s-a intamplat aici pe pamant, de ce sa nu se fi intamplat si in alta parte a spatiului? Ei mai spun ca ‘s-ar putea sa fie acum cam 10 milioane de civilizatii chiar in galaxia noastra’. Pentru ca evolutia (cosmica, chimica si biologica) e presupusa a fi adevarata, multi cred ca universul in imensitatea sa ar trebui sa musteasca literar de viata. Dar dupa 40 de ani de ascultari (si la 28 de milioane de frecvente pe secunda, as adauga) se pare ca nu exista nici un ‘ET’ acolo sus.

In ciuda unei demonstrate lipse de dovezi, guvernul SUA v-a cheltui in continuare milioane de dolari din banii publici pentru promovarea SETI.

Ar recunoaste SETI vreun mesaj inteligent daca ar vedea vreunul?

Cineva s-ar gandi ca pentru a stabili ca un semnal din spatiu provine de la o sursa inteligenta, acesta ar trebui sa contina informatie codata. (Orice sistem de tip limbaj reprezinta o informatie codata.) Acesta ar fi un semn de inteligenta deoarece intotdeauna e nevoie de (mai multa) informatie pentru a produce informatie, si nu in ultimul rand faptul ca informatia este produsul imaginatiei. Cu multi ani in urma, primul semnal radio a fost receptionat din spatiu. A fost numit LGM-1. Acest bip care se repeta regulat i-a entuziasmat foarte tare pe cosmologii evolutionisti. Co-descoperitorul Jocelyn Bell-Burnell a spus atunci:

‘Una dintre ideile cu care ne amuzam era ca s-ar putea sa avem de-aface cu omuleti verzi— o civilizatie de undeva din spatiu incerca sa comunice cu noi.’ ⁸

LGM-1 insemna de fapt ‘Little Green Men-1’(omuleti verzi), fapt care ne da ceva indicii despre ce se asteptau acestia sa gaseasca. Totusi, semnalul radio era de la un pulsar, un obiect stelar foarte dens format probabil din o stea care a avut parte de un colaps gravitational. In timp ce aceasta se roteste, emite ‘pulsuri’ regulare de unde radio. ⁹

Ignoranti de buna voie

In ciuda mega-milioanelor de dolari cheltuiti pentru cautarea vietii extraterestre, s-a aratat deseori ca singurul loc pe care il putem gasi in univers ca fiind parca special facut pentru a sustine viata este chiar Pamantul.

Cand insa aceiasi cercetatori trec de la telescoape la microscoape, si se uita la molecula ADN continuta in celulele fiecarei creaturi vii, gasesc aici informatie foarte codata sub forma celui mai complicat sistem de limbaj din tot universul. Aceasta e aceeasi dovada de inteligenta dupa care ei scormonesc universul! Ei pretind ca aceasta informatie a evoluat din intamplare, in schimb daca ar fi sa primeasca chiar si o secventa extrem de simpla din spatiu, ar spune ca aceasta ar fi semnul unei inteligente!

Ce pacat ca viziunea lor evolutionista preconceputa ii orbeste sa vada adevarata glorie a Aceluia care este sursa suprema a tuturor cunostintelor - Dumnezeul Creator.

‘Caci aşa vorbeste Domnul, Facatorul cerurilor, singurul Dumnezeu, care a intocmit pamantul, l-a facut si l-a intarit, l-a facut nu ca sa fie pustiu, ci l-a intocmit ca sa fie locuit-:,,Eu sunt Domnul, si nu este altul!'. (Isaia 45:18).

Referinte si note

1. Quoted in: Search for Life Out There Gains Respect, Bit by Bit, <www.nytimes.com/2003/07/08/science/space/08SETI.html>, 8 July 2003. Inapoi la text.
2. Origins, <origins.jpl.nasa.gov/index1.html>, 29 March 2004. Inapoi la text.
3. Discursul lui Dan Goldin catre American Astronomical Society, <home.fnal.gov/~annis/digirati/otherVoices/goldin.AAS.html>, 29 March 2004. Inapoi la text.
4. More Mars doubts, Creation 24(3):8, 2002; Mars bacteria disputed, Creation 24(2):7, 2002; Sarfati, J., Life on Mars? Separating fact from fiction, Creation 19(1):18–20, 1997. Inapoi la text.
5. Rigg, A., Mission to Mars—The search for meaning, Creation 26(1):10–15, 2003. Inapoi la text.
6. SETI Institute/Drake, Frank, The Encyclopedia of Extraterrestrial Encounters, Robinson, London, pp. 192–193, 2001. Inapoi la text.
7. Frequently Asked Questions, <www.seti.org/about_us/faq.html# anchor323159>, 22 February 2003. Inapoi la text.
8. Ham, K., Calling little green men, Acts & Facts 21(11):a, ICR, California, USA, 1992. Inapoi la text.
9. In contrast cu complexitatea codului ADN, sau cu ceea ce este scris pe aceasta pagina, un semnal care se repeta are de fapt un grad foarte scazut de informatie. Inapoi la text.

http://www.creationontheweb.com/content/view/551