Inca moi si elastice
Descoperirea de tesuturi moi in dinozauri - o lovitura grea data conceptului de “millioane-de-ani”
de Dr Carl Wieland, AiG–Australia

25 Martie 2005
Am anuntat anterior descoperirea a ceea ce pareau a fi celule sangvine microscopice (si dovezi imunologice de prezenta a hemoglobinei) in interiorul unor oase de dinozaur (vezi Raport senzational despre sangele dinozaurilor! si raspunsuri la adresa criticilor ).¹ Continuam acum cu alte anunturi, in legatura cu acelasi cercetator (Dr Mary Schweitzer de la Montana State University²) care duce catre ridicol paradigma milioanelor de ani.

Nu numai ca au fost gasite mai multe celule de sange, dar chiar si tesut moale, fibros, si chiar vase de sange complete. Faptul ca aceste tesuturi ale unui dinozaur chiar sunt nefosilizate este in acest caz ceva clar ca lumina zilei, si orice fel de scepticism indreptat catre relatarea nostra anterioara e de domeniul istoriei.

(www.msnbc.msn.com/id/7285683/) A: Sageata arata un fragment de tesut care este inca elastic. Ar trebui sa fie clar ca lumina zilei ca tesuturi elastice ca acesta nu ar fi putut rezista 65 milioane de ani. B: Alta ipostaza a 'aspectului proaspat' care in mod similar ar trebui sa zguduie serios credinta in “milioane de ani”.  C: Regiuni de os care ne arata ca structurile fibroase sunt inca prezente, spre deosebire de majoritatea oaselor fosilizate carora le lipseste aceasta structura. Cu toate ca aceste oase sunt prezentate ca fiind vechi de 65 milioane de ani, ele inca prezinta aceasta structura.

O descriere a unei portiuni a tesutului a fost ca acesta este “flexibil si elastic, iar cand este intins revine la forma sa initiala”.³

Incredibila descoperire a fost facuta atunci cand cercetatorii au fost nevoiti sa sparga osul piciorului unei fosile de Tyrannosaurus rex pentru a fi ridicata de un elicopter. Osul era inca in mare parte gol pe dinauntru si nu umplut cu minerale cum se intampla de obicei. Dr Schweitzer a folosit niste substante chimice pentru a dizolva matrita osoasa, dezvelind astfel tesutul moale inca prezent acolo.⁴

Ea a fost citata spunand ca vasele de sange erau inca flexibile, si ca in unele cazuri se putea chiar stoarce afara continutul lor. Mai departe aceasta a afirmat ca “microstructurile care aratau a fi celule s-au pastrat intacte.” Mai e de precizat ca ea a comentat ca o “prezervare de acest fel, unde inca avem aceasta flexibilitate si transparenta, nu a mai fost vazuta la un dinozaur pana acum.”

Se pare ca acest gen de lucruri nu au mai fost gasite inainte in principal din cauza ca nimeni nu a cautat dupa asa ceva. Schweitzer a fost probabil mai atenta catre aceasta posibilitate din cauza descoperirii sale anterioare, de celule sangvine de T. rex. (Se pare ca fosilele i-au fost trimise pentru a se uita dupa tesuturi moi, inainte de aplicarea prezervativilor, cunoscut fiind interesul acesteia.) De fapt, Schweitzer a mai gasit de atunci si alte tesuturi moi similare in alte cateva specimene de dinozaur!

CREDIT: M. H. Schweitzer Stanga: Structurile flexibile tip ramura din oasele de T. rex au fost in mod just identificate ca “celule sangvine”. Tesuturi moi ca aceste vase sange nu ar avea ce cauta aici daca aceste oase ar avea 65 milioane de ani. Dreapta: Aceste structuri microscopice au putut fi stoarse din vasele de sange, si se poate vedea ca 'arata ca celule' cum au afirmat si cercetatorii. Deci e inca o data cazul ca dr Schweitzer sa isi puna aceeasi intrebare “Cum e posibil ca aceste celule sa reziste 65 milioane ani ?”

Motivul pentru care aceasta posibilitate a fost de mult trecuta cu vederea pare evident: credinta oarba in “millioane de ani”. Paradigma milioanelor-de-ani (sistemul de convingeri dominant) a orbit cercetorii in ceea ce priveste acesta posibilitate. E de neconceput ca asemenea tesuturi s-ar fi putut pastra “70 milioane de ani” (in acest caz).

 

 

Vor fi oare convinsi acum ?

Din pacate, paradigma milioanelor-de-ani este atat de dominanta incat nici macar dovezile clare nu o pot deturna. Asa cum filozoful stiintific Thomas Kuhn a aratat,⁵ in general ceea ce se intampla cand o descoperire contrazice o paradigma este ca acea paradigma nu este abandonata ci modificata, de obicei prin emiterea de presupuneri/ipoteze secundare in care sa fie 'inglobate' noile dovezi.

Acest lucru se pare ca s-a intamplat si in acest caz. Cand Schweizer a gasit pentru prima data ceea ce pareau a fi celule sangvine intr-un specimen de T. Rex, a spus “A fost exact ca si cum ma uitam la o sectiune a unui os modern. Dar desigur ca nu imi venea sa cred. I-am spus tehnicianului din laborator: “Pana la urma, oasele au 65 milioane de ani. Cum a fost posibil ca aceste celule de sange sa supravietuiasca atata timp?’”⁶ Observati ca prima ei reactie a fost sa puna la indoiala dovada, nu paradigma. Acest lucru e intr-un fel de inteles si uman, si ne arata cum se desfasoara de fapt cercetarea stiintifica in realitate (desi atunci cand creationistii fac asta , e caricaturizat drept ne-stiintific).

Dar credeti ca aceste noi dovezi vor face pe cineva sa ia atitudine si sa zica ca se intampla ceva caraghios cu hainele imparatului? Nu prea. In schimb, mai mult ca sigur acest fapt va deveni un fenomen “acceptat” cum ca chiar si tesuturile moi “elastice” trebuie sa fie cumva capabile sa supravietuiasca timp de milioane de ani. (Deoarece, bineintels, cu totii “stim” ca acest specimen are “70 milioane de ani”.) Vedeti acum cum stau lucrurile?

Mentorului lui Schweitzer, faimosul “Dinosaur Jack” Horner (dupa care a fost ispirat pesonajul principal al lui Sam Neill din filmele Jurassic Park ) deja preseaza muzeele sa sparga niste oase ale fosilelor de dinozauri, cu speranta de a gasi mai multe ramasite de “storcatozaur” . Acesta e foarte entuziasmat de posibilitatea de a invata mai multe despre dinozauri desigur. Dar bineinteles fara nici o intentie de a pune sub semnul intrebarii milioanele-de-ani!

Invitam pe cei care citesc aceste randuri sa ia o pauza si sa reflecteze la ceea ce este evident. Aceasta descoperire sustine cu putere propunerea cum ca fosilele dinozaurilor nu sunt deloc vechi de milioane de ani, ci ca marea lor majoritate au fost fosilizate in urma unor conditii catrastrofice in urma cu cel mult cateva mii de ani in urma, in timpul potopului lui Noe.⁷

Referinte

1. Am aratat in Identificarea materialelor proteice in oasele de dinozaur Iguanodon “datat” ca avand 120 milioane ani (Connect Tissue Res. 2003; 44 Suppl 1:41–6). Return to text.
2. Deasemenea si la North Carolina State University. Return to text.
3. Cercetatorii recupereaza tesuturi moi de T. rex: fosila de 70-milioane-de-ani ne dezvaluie pastrate vase de sange, www.msnbc.msn.com/id/7285683/, 24 Martie 2005. Return to text.
4. Vase de sange recuperate din oase de T. rex , 24 Martie 2005, NewScientist.com news service. Return to text.
5. Kuhn, T.S., The Structure of Scientific Revolutions, 3rd edition, University of Chicago Press, 1996. Return to text.
6. Science 261:160, July 9, 1994. Return to text.
7. Unele fosile de dinozauri se puteau forma in catastrofele locale post-potop . Return to text.

http://www.answersingenesis.org/docs2005/0325Dino_tissue.asp